De ce oare suntem obsedaţi de parfumuri şi de ce tot mai multe cărţi şi filme au ca subiect obţinerea unui parfum secret care ne-ar oferi o extraordinară putere de seducţie? Nu cumva atracţia irezistibilă pe care o simţim la un moment dat pentru o anumită persoană are legătură cu faimoşii feromoni care guvernează întreaga lume animală?
Cercetătorii au ajuns la concluzia că feromonii constituie un sistem de comunicare. Feromonii servesc la marcarea teritoriului, la anunţarea unui pericol, la recunoaşterea propriului pui şi, evident, datorită lor, doi indivizi pot să se întâlnească la momentul oportun pentru împerechere. încă de la sfârşitul secolului trecut s-a constatat că fluturii de noapte masculi sunt capabili să găsească o femelă aflată la o distanţă de câţiva kilometri. Dar, dacă masculilor le sunt tăiate antenele (organele olfactive ale insectelor) sau dacă femela este ţinută într-un borcan închis ermetic, nefericiţii fluturi nu-şi vor mai găsi „sufletul pereche". Ce fel de miros, imperceptibil pentru nasul nostru, pot emite femelele pentru a-i atrage pe masculi? Misterul s-a spulberat în anii '60 când s-au descoperit feromonii. La fel stau lucrurile şi în cazul reptilelor şi al mamiferelor, în care rolul de receptor al fero-monilor îl are faimosul „nas sexual". Acesta există şi la om. Asemeni unei conducte care se deschide puţin înainte de mucoasa nazală, prezent şi la făt, unde se credea că apoi se atrofiază definitiv, s-a considerat a fi un capriciu al evoluţiei. Dar nu se ştie dacă acest organ este legat de creier, dacă este încă funcţional. F er o monii s u n t pr ez enţi în l ichidele excretate (transpiraţie, urină etc.). Aceste substanţe mirosite de animale în mediul înconjurător (cu ele îşi marchează teritoriul pe arbori şi pe pământ) şi la contactul cu semenii lor joacă un rol important în comportamentul sexual, une ori d e- a dre p tu l u i mi tor. L a şoareci, de exempl u, atunci când o femelă recent fecundată de un mascul este pusă în prezenţa altui mascul şi a mirosul ui acestuia, avortează spontan. Doar mirosul masculului străin este suficient pentru a bloca gestaţia. Acest gen de comunicare, preponderent la animale, este total absent la Homo Sapiens? Care este utilitatea „nasului sexual" la om? Suntem capabili să simţim fero-monii? Dacă aşa ar sta lucrurile, ideile noastre despre sexual itatea umană s-ar răsturna complet. La om s-au descoperit feromoni în transpiraţie, iar unii cercetători au sugerat că mirosul transpiraţiei bărbaţilor ar putea regla cicl ul lunar al femeilor şi ar putea favoriza fertilitatea... Chiar dacă am admite că şi l a noi fe-romonii au un oarecare rol, nu trebuie uitată importanţa culturii şi a educaţiei în sexualitatea umană. Şi totuşi, de ce ne încântă atât de mult mirosurile artificiale? Zilnic, utilizăm par-fumuri, ape de toaletă, deodorante, produse de întreţinere plăcut mirositoare şi chiar hârtie igi enică parfumată, renegându-ne propriile noastre mirosuri corporale. Poate că noi căutăm atât de mult să le el iminăm, tocmai pentru a ne masca feromonii şi a ne distinge de lumea animală.