La începutul lunii noiembrie, Astral Telecom SA a fost distinsă de către Consiliul Naţional al întreprinderilor Mici şi Mijlocii cu Premiul de Excelenţă. La festivitatea decernării premiilor am avut ocazia să stăm de vorbă cu dl Radu Cristian, directorul firmei Astral Telecom SA.
Astral Telecom SA este mai cunoscută partenerilor de afaceri şi clienţilor sub denumirea de Astral TV, denumire sub care a funcţionat până de curând. Firma îşi are sediul central în Cluj, dar are în jur de 90 de reţele în întreaga ţară, totalizând peste 620.000 de abonaţi. Astral Telecom SA, care deţine cea mai mare reţea de televiziune prin cablu din Bucureşti, este în plină dezvoltare, ultima sa achiziţie fiind firma Kappa. Deşi în general este cunoscută prin serviciile de televiziune prin cablu, firma oferă clienţilor şi servicii de transmisii de date şi de Internet. Radu Cristian, directorul firmei Astral Telecom SA, se află în căutarea unor noi oportunităţi de afaceri. Astfel, firma pe care o conduce intenţionează ca, începând din 2003, anul liberalizării comunicaţiilor în ţara noastră, să concureze Romtelecom. Dacă o firmă are succes, înseamnă că oamenii care lucrează în cadrul firmei pun suflet în ceea ce fac şi au puterea de a se adapta rapid schimbărilor de pe piaţă. Iar pentru a te putea adapta rapid, trebuie să ţii pasul cu tot ceea ce se întâmplă în domeniul respectiv şi în domeniile conexe, pentru a găsi oportunităţi şi pentru a te putea dezvolta. învăţarea continuă este cheia succesului. Ştiind aceste lucruri, dl Radu Cristian s-a reapucat de şcoală, deşi a terminat de mult facultatea. La sugestia partenerilor săi de afaceri, urmează acum un curs MBA, aşa că seara după serviciu învaţă. Trebuie să recunoaştem că este greu să conduci o firmă evaluată la 200 milioane de dolari şi să mai găseşti răgazul să înveţi... Radu Cristian spune însă că, deşi în tinereţe era mai nonconformist şi la un moment dat chiar s-a gândit să urmeze teatrul, i-a prins bine faptul că a ascultat sfatul părinţilor săi de a urma Politehnica. Facultatea de Electronică din cadrul Politehnicii clujene, pe care a absolvit-o în 1984, i-a oferit o anumită rigoare şi o anumită disciplină a gândirii. Se pare că, într-adevăr, cei care urmează o facultate de ştiinţe exacte sunt mai ordonaţi... După terminarea facultăţii a lucrat la Institutul de Proiectări pentru Automatizări cu sediul în Bucureşti, care avea o filială în Cluj. Nemulţumirea sa era că, în acea perioadă, indiferent de cât lucrai, salariul era acelaşi, se calcula doar în funcţie de vechime, nu şi de realizări. A avut însă şansa să lucreze şi pentru export şi să înveţe astfel ce înseamnă să termini la timp un proiect, că, atunci când eşti în faza de finalizare a unui proiect şi nu mai ai prea mult timp până la termenul de predare, nu-ţi mai permiţi să dormi nici noaptea. Oricum, Radu Cristian recunoaşte că toate aceste experienţe acumulate în perioada comunistă nu l-au făcut să fie decât un bun executant. Imediat după Revoluţie, a predat la Politehnică, pentru a-şi completa veniturile. Banii pe care-i câştiga ca cercetător nu aveau cum să-i ajungă. De altfel, cei mai buni oameni din cercetare au plecat ori s-au reorientat spre altceva. Cu toate acestea, Radu Cristian recunoaşte că încerca să-şi câştige banii într-o manieră mai conservatoare, că îi era teamă să se aventureze în sectorul privat. La început şi-a încurajat soţia să facă acest pas şi doar atunci când patronul acesteia a avut la un moment dat nevoie de cineva care să ştie să proiecteze reţele de televiziune prin cablu s-a angajat în sectorul privat. Din 1993 a început să lucreze aşadar la Storm TV, care astăzi face parte din grupul Astral. Fiind o firmă nouă, era cam dezorganizată, ceea ce o persoană cu o formaţie tehnică nu putea suporta. A studiat problemele de organizare ale firmei şi a ajuns la concluzia că aceasta duce lipsa unui director tehnic. S-a propus pentru această funcţie şi a obţinut-o fără probleme. După doar şase luni s-a înfiinţat Astral TV. Cum firma era în plină dezvoltare, făcea săptămânal naveta de la Cluj la Bucureşti, ceea ce numai uşor nu a fost. în 1995, în urma demisiei directorului general, patronul l-a ales pe el pentru a-i încredinţa conducerea firmei. începând de atunci, firma a avut o evoluţie explozivă, cumpărând alte reţele, iar din acest an se poate spune că grupul Astral s-a transformat într-o companie multi-naţională, deoarece are un nou partener financial - Fondul de Investiţii AIG New Europe Found - pentru 25 la sută din acţiunile sale. Drumul parcurs de Radu Cristian n-a fost uşor. Nu e la îndemâna oricui să se familiarizeze din mers cu noţiuni de marketing sau cu probleme de resurse umane. Dar lucrul cel mai important este ca, la un anumit moment, să ai curajul să rişti să începi ceva nou şi să ai forţa de a depune o muncă susţinută pentru realizarea scopului pe care ţi l-ai propus. Dialogul cu o persoană care a reuşit toate aceste lucruri nu poate fi decât extrem de plăcut.
Cum comentaţi faptul că multe firme din Ardeal au fost premiate de către Consiliul Naţional al întreprinderilor Mici şi Mijlocii? Sunt ardelenii mai serioşi, mai harnici?
N-aş vrea să afişez un patriotism local, dar se pare că există anumite caracteristici ale oamenilor din Ardeal, indiferent de originea lor: seriozitate, soliditate, onorabilitate. Bazându-mă doar pe propria mea experienţă, nu pot să fac o diferenţiere netă între succesul unor firme din Ardeal în comparaţie cu succesul altor firme din Bucureşti. Am avut însă plăcerea de a cunoaşte şi în Bucureşti firme cu un succes deosebit. Cum drumurile m-au purtat cam prin toată ţara, am putut constata că acolo unde există pasiune şi spirit întreprinzător se poate trece peste tipologiile regionale.
în cadrul acestei festivităţi, preşedintele Emil Constan-tinescu a prezentat ceea ce domnia-sa consideră a fi un decalog pentru firmele care vor să aibă succes şi în era informatică. Dumneavoastră ce veţi face ca să ţineţi pasul?
Am privit cu satisfacţie modul în care preşedintele Constantinescu a prezentat viziunea sa asupra evoluţiei generale a mediului de afaceri, nu numai din România, ci şi din întreaga lume. Noi suntem printre promotorii acestor idei pe care dânsul le-a expus. De aici vine şi răspunsul pe care vi-l dau. Firma pe care o conduc are o atitudine proactivă pe piaţă, generează schimbare. în momentul de faţă suntem într-o campanie de investiţii la nivel naţional, ne ocupăm de modernizarea reţelelor de comunicaţie prin cablu, le pregătim pentru rigorile impuse de cerinţele tot mai mari de pe piaţă.
Cât anume din populaţia României este conectată la reţeaua de cablu?
Conform statisticilor, trei milioane de locuinţe sunt conectate la sistemele de comunicaţie prin cablu.
Aşadar, mai aveţi clienţi de câştigat...
Desigur. Dar nu pot să nu remarc faptul că România se află pe unul dintre primele locuri pe plan european în ceea ce priveşte numărul de abonaţi ai reţelelor de televiziune prin cablu, lucru care nu se întâmplă şi în alte domenii. în acelaşi timp, aşa cum foarte bine aţi observat, există rezerve şi posibilităţi destul de mari pentru extinderi.
Comparativ cu alte popoare europene, românii se uită la televizor ceva mai mult. O explicaţie ar fi faptul că România a dus multă vreme lipsă de programe TV de calitate, iar înainte de '89 aveam doar două ore de program TV pe zi.
Pentru noi este foarte bine că românii se uită mult la televizor. Astfel, firma noastră are căutare. Să nu uităm, totuşi, că serviciul pe care îl oferim noi este un serviciu cu un pregnant caracter social. Televiziunea este un mijloc de divertisment şi de informare care e accesibil mai multor categorii sociale. Dar nu ar trebui să îndepărteze publicul românesc de la celelalte modalităţi de entertainment, de sălile de concerte, de spectacolele de teatru...
Mă mir că spuneţi asta tocmai dumneavoastră care sunteţi directorul unei firme de televi-ziune prin cablu. Trebuie să recunoaştem că televiziunea îndeamnă la pasivitate. Lumea nu mai iese la spectacole sau la concerte, ci stă în casă în faţa micului ecran. Presupun însă că, în pachetele pe care le oferiţi clienţilor, aveţi şi programe culturale mai puţin comerciale: ARTE, HBO, Discovery... Aveţi probleme cu piratarea acestora?
Aţi atins un punct care pe noi ne doare foarte tare. Piratarea serviciilor de televiziune prin cablu este o problemă pe plan mondial. (Şi colegii de la companiile de telefonie mobilă se plâng de acest lucru.) Nici românii nu fac excepţie, piratează şi ei reţelele de televiziune prin cablu. Pe unii, această activitate chiar îi ambiţionează în mod deosebit... Problema este că piratarea se face prin intervenţii neautorizate în reţea, prin distrugeri, prin deranjamente ale reţelei, care afectează calitatea serviciilor către clienţii care plătesc în mod corect serviciile noastre. Noi nu avem mijloace legale să luptăm cu aceste practici. Bineînţeles, încercăm prin metodele noastre, administrative, să ţinem sub control piratarea. Sperăm - şi chiar am făcut demersuri în acest sens - ca prin Legea audiovizualului să se sancţioneze legal aceste practici.
De ce credeţi ca, statistic vor-bind, unele popoare se uită la televizor mai mult decât altele?
Ţine şi de temperament, dar şi de politicile care s-au adoptat în fiecare ţară la nivelul audiovizualului. în unele ţări a fost încurajată această industrie, în altele -nu. Eu consider că România reprezintă un caz deosebit, deoarece, fără ca legislaţia să încurajeze în mod deosebit acest domeniu, nu l-a obstrucţionat.
V-a fost greu când aţi început afacerea? Cum vă e acum? După zece ani de când România se străduieşte să parcurgă drumul de la economia socialistă la economia de piaţă se mai întâmpină dificultăţi majore în domeniul afacerilor? Aţi constatat o evoluţie simţitoare faţă de acum câţiva ani?
A fost greu, dar acum e şi mai greu. Afacerea este ca şi un copil. Atunci când se naşte, ai probleme inerente acelei perioade. Se şi spune: ai copii mici, ai probleme mici, ai copii mari, ai probleme mari. Şi în cazul firmei noastre problemele de început au fost legate de dificultatea organizării, de lupta concurenţială ş.a.m.d. Acum, greutăţile s-au mutat în alte sectoare. Ne punem problema găsirii de surse de finanţare, stabilirii de alianţe, ne străduim să ne definim strategia de piaţă, să ne extindem pe plan internaţional. A fi întreprinzător privat este greu, epuizant, dar în acelaşi timp e asemeni unui microb: când te prinde, nu prea mai scapi.
Mai aveţi timp pentru familie, de exemplu?
Din nefericire nu prea mai am timp de familie. Dar copiii mei sunt deja mari, când au avut mai multă nevoie de prezenţa paternă, am fost lângă ei. Acum se descurcă şi singuri. Bineînţeles că nu pot să nu le acord ajutorul în încercările lor de a-şi croi un drum în viaţă, de a-şi consolida o carieră şi de a-şi întemeia o familie. Printre picături, fac eforturi să fiu în continuare un membru activ al familiei mele; pasiunea mea rămâne însă televiziunea prin cablu, care deschide oamenilor alte orizonturi şi îi introduce în lumi pe care altfel nu le-ar cunoaşte.