Din martie 2001, Japonia este reprezentată la Bucureşti de ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar Mitsuhashi Hidekata. Înainte de a se întoarce la Tokyo pentru a-l pune la curent pe împăratul Akihito cu stadiul relaţiilor japonezo-române, cu prilejul vizitei preşedintelui Iliescu în Ţara Soarelui Răsare, vizită ce a avut loc în februarie, domnia-sa a acordat, în exclusivitate, un interviu pentru revista INDIGO.
Anul acesta, relaţiile diplomatice româno-japoneze marchează 100 de ani de existenţă. Cum este reţinut evenimentul de istoria japoneză?
Începutul contactelor japonezo-române au ceva de legendă, fiindcă nu există nici un document scris despre prima întâlnire dintre un diplomat japonez şi unul român. Ea a avut loc la Viena, acum 100 de ani. Atunci, ambasadorul Japoniei în Austria 1-a întâlnit pe omologul său român. De regulă, sărbătorim momentul inaugural al stabilirii relaţiilor diplomatice dintre Japonia şi celelalte ţări, dar -cum spuneam - în situaţia noastră, lucrurile stau diferit tocmai datorită absenţei documentelor scrise. În 1921 abia, România şi-a deschis reprezentanţă la Tokyo, iar în anul următor, Japonia a făcut acelaşi lucru la Bucureşti. În anii '20, relaţiile dintre cele două ţări au avut o evoluţie foarte favorabilă, ambele ţări, atât Japonia, cât şi România, cunoscând timpuri faste din punct de vedere economic. Este suficient să te plimbi pe străzile Bucureştiului şi să priveşti toate splendidele clădiri construite în acea perioadă pentru a-ţi da seama de înflorirea pe care a cunoscut-o ţara dumneavoastră în anii aceia. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, şi după, relaţiile diplomatice dintre ţările noastre au traversat o perioadă de răceală, din motive lesne de înţeles. Abia în 1955, contactele diplomatice au intrat din nou pe un făgaş normal. Acum este timpul ca relaţiile dintre România şi Japonia să devină mai intense, mai consistente, mai fructuoase.
Ce direcţii semnificative urmează Japonia în politica ei diplomatică faţă de România?
România este cea mai mare ţară din Balcani, zonă cu o istorie frământată. În prezent, statele din Estul Europei se pregătesc intens pentru integrarea în Comunitatea Europeană. Acest proces este foarte important pentru prosperitatea şi stabilitatea Europei ca întreg. De aceea, Japonia este interesată să impulsioneze contactele ei şi cu ţările din zonă, nu numai cu cele din vestul continentului european. Sunt ferm convins că prin aderarea României la UE, relaţiile diplomatice, dar mai ales cele economice dintre Japonia şi România vor intra într-o nouă fază, superioară.
Cum aţi caracteriza prezenţa Japoniei pe piaţa românească, din punct de vedere economic?
Aş putea folosi un singur termen pentru a o califica, şi anume nesemnificativă. Comerţul nostru totalizează 60 milioane de dolari - în ambele direcţii.
Investiţiile se ridică, deocamdată, la 150 milioane dc dolari, cât despre investiţiile destinate părţii productive, ele nu depăşesc 70-80 milioane de dolari. Ceva mai semnificativ este rolul nostiu în planul cooperării economice, concretizat prin creditele guvernamentale. De asemenea, cooperarea tehnică are o bună pondere, ea ridicându-se la 460 milioane de dolari. Last but not least, să nu uităm granturile culturale acordate de statul japonez, în ultimii zece ani, sub formă de instrumente muzicale etc. Dacă avem în vedere contribuţia la nivel de ţară a Japoniei, trebuie să spunem că ne situăm pe locul trei, după Statele Unite şi Germania.
Cum vedeţi aceste relaţii în viitorul apropiat?
Cu siguranţă, lucrurile se vor îmbunătăţi, dar, pentru moment. Japonia este marcată de un puternic fenomen de stagnare, în plan economic, numeroase companii dau faliment. Este nevoie de timp pentru ca lucrurile să revină la normal. Pe de altă parte, alt factor semnificativ pe drumul ameliorării relaţiilor japonezo-române îl constituie faptul că japonezilor le este destul de greu să facă afaceri cu românii, din cauza diferenţelor culturale. Un al treilea factor important îl constituie aderarea României la UE. O dată încheiat acest proces, atenţia celorlalte ţări, inclusiv a Japoniei, se va concentra mai intens asupra României.
Sunteţi la post în România de doi ani. Cum vi se pare Bucureştiul?
Oraşul este foarte frumos şi primitor. Am însă mai multe plângeri: falşii poliţişti, care escrochează turiştii japonezi (şi nu numai pe ei), şi vameşii, la aeroport, care nu se dau înlături dc a-i „taxa" pe turişti. Este păcat că se înregistrează astfel de fenomene, fiindcă japonezul stă puţin pe unde călătoreşte şi cheltuieşte mult
Ce obiective turistice sunt vizate, în special, de compatrioţii dumneavoastră?
Casa Poporului, Peleşul, Braşovul, Branul...
Trecând la lucruri mai frivole, cum v-aţi acomodat cu bucătăria românească?
Bine, doar că este puţin cam grasă pentru gustul meu. Nu pot spune că nu-mi plac sarmalele, însă... Acasă, mănânc mai ales mâncare japoneză, bucătarul fiind japonez, cu pregătire în arta culinară franceză.
Presupun că orele de program la ambasada nu vă lasă mult timp liber. Cum vă petreceti serile?
Când nu trebuie să răspund unor obligaţii profesionale -recepţii etc, deoarece în cursul zilei nu am timp să citesc presa, mă pun la curent cu evenimentele cele mai importante ale zilei, fie răsfoind ziarele, fie urmărind emisiunile de ştiri la televizor. În weekend fac o partidă dc tenis sau joc golf.
Familia dumneavoastră vă însoţeşte la Bucureşti?
Doar soţia. Am trei copii, dar ei sunt deja mari, lucrează.

MITSUHASHI HIDEKATA

1940 - se naşte la Tokyo;
1964 - absolvă Facultatea de Drept; intră in Ministerul de Externe;
1981 - Directorul Departamentului de Coordonare din cadrul Institutului Japonez de Afaceri Internaţionale;
1982 - Director, Divizia Europa Centrală si de Est:
1983 - Director operaţiuni, Ministerul de Externe:
1985 - Consilier, Ambasada din Polonia;
1988 - Ministru, aceeaşi ambasadă:
1988 - Ministru, Ambasada din Grecia;
1991-Ministru, Ambasada din Finlanda;
1995 - Director general al Consiliului de coordonare pentru refugiaţii din Indochina;
1996 - Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar in Kazahstan;
2000 Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în România