Era începutul secolului XX când, la Viena, au avut loc primele contacte oficiale între reprezentanţii diplomatici ai României şi Japoniei, în vederea încheierii unui tratat de comerţ. In august 1917, Consiliul de Miniştri a decis înfiinţarea unei legaţii române la Tokyo, reprezentată de Nicolae Xenopol, ministru plenipotenţiar cu misiune specială. El şi-a prezentat scrisorile de acreditare împăratului Japoniei, mandatat fiind să semneze o înţelegere de amiciţie între cele două ţări şi să deschidă legaţia ţării noastre în Ţara Soarelui Răsare. Din păcate, încetarea din viaţă a trimisului român, la scurtă vreme după sosire, a oprit temporar desfăşurarea activităţii, reluată apoi în 1920. Ulterior, s-a deschis un Consulat General Onorific, cu reşedinţa la Osaka. Sfârşitul războiului a condus la ruperea relaţiilor diplomatice, acestea fiind reînnodate la 1 septembrie 1959 şi ridicate la nivel de ambasadă la 1 iunie 1964.
Aşa cum menţiona ambasadorul român în Japonia, domnul Ioan Pascu, raporturile noastre cu această ţară îndepărtată reprezintă o prioritate de vârf a politicii externe în noul mileniu, urmărindu-se cooperarea pe baze puternice şi în varii domenii. Cu ocazia mesajului apărut în presa niponă de Ziua Naţională a României, domnia-sa a apreciat eforturile companiilor private japoneze şi ale investitorilor care au înţeles că România nu este caracterizată doar prin riscuri şi incertitudini, ci şi printr-un mare potenţial şi oportunităţi de afaceri excepţionale. Cu siguranţă, în vizita pe care a întreprins-o în Japonia - în cadrul unui turneu asiatic de largă anvergură -, preşedintele Ion Iliescu a deschis căi eficiente de colaborare multiplă, dând startul unui nou început al relaţiilor dintre România şi Japonia.
Centenarul este marcat de importante acţiuni culturale, menite să ofere o imagine mai completă a ţării noastre în Japonia:
În ianuarie a avut loc Expoziţia „România lui Brâncuşi: Rădăcini ale unei culturi europene", organizată împreună cu Asociaţia pentru schimburi culturale, condusă de doamna Shizuko Onda (16-22 ianuarie, Metropolitan Art Center Ikebukuro).
Soprana Mioara Cortez, de la Opera din Iaşi, va cânta într-un concert programat pentru luna aprilie, dedicat aniversării centenarului. Manifestarea muzicală se va desfăşura în oraşul Mito, unde va lua fiinţă şi o nouă filială a Societăţii Japonia-România.
Tot în primăvară, Orchestra de cameră Virtuozii Transilvaniei a Filarmonicii din Braşov, cu sprijinul Primăriei oraşului Musashino şi al dirijorului Daisuke Soga, va întreprinde un turneu aşteptat cu mare interes de către melomanii japonezi.
O expoziţie de fotografii din România, realizate de Miya Kosei, va fi prezentată în Salonul Expoziţional din Musashino (după ce a fost admirată şi la Paris, Washington, New York şi Otawa).
Sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal, în luna iulie, va concerta, la Osaka, Orchestra Simfonică din România.
Este în curs de pregătire montarea, în Japonia, în colaborare cu Organizaţia de Teatru Euro-Japan, a piesei Macbeth în regia lui Ion Caramitru şi montarea, în România, a piesei Tropical Trees de Yukio Mishim, în regia unor artişti japonezi, în colaborare cu UNITER.
Urmează a fi publicată o carte despre România (Istorie şi realităţi politico-economice).
La Kamakura se organizează un concurs de interpretare instrumentală pentru tineri muzicieni japonezi, câştigătorul urmând a fi premiat cu o bursă de studii în România.