Cum aţi ajuns să lucraţi în publicitate şi să conduceţi TEMPO Advertising, una dintre cele mai importante agenţii de publicitate din România?
Am ajuns în publicitate printr-o întâmplare, la sfârşitul lui '91 având şansa unică de a fi martor la începuturile publicităţii în România. Până în 1993 am condus Departamentul de Client SerVices al agenţiei Graffiti. în 1993 am fost numit director general al ziarului „Ultimul cuvânt", editat de grupul Graffiti, având o echipă de peste 250 de jurnalişti. Aveam 23 de ani. Mulţi dintre jurnaliştii cu care am avut plăcerea de a lucra se află astăzi în poziţii de conducere, lucru pentru care îi felicit şi îi admir. Doar ca să enumăr: Sorin Roşca Stănescu (Ziua), Sergiu Toader (Pro TV), Vlad Petreanu (Antena 1 - Jurnalul), Dan Cristian Turturică, redactor-şef la „Evenimentul zilei", Peter Barabas (AP Londra), Carmen Rudniţchi (Capital), Cătălin Giosan (ProTV Chişinău), Sorin Ovidiu Bălan (Antena 1), Doru Dendiu (Ora), Gabriel Stănescu, Nora Ioniţă, Cristian Crisbăşan şi multe alte nume sonore din media românească. A fost o experienţă extraordinară, deşi am îmbătrânit opt ani în cele opt luni petrecute la ziar.
Când s-a decis oprirea acestui proiect, am hotărât să încep un business pe cont propriu. în aprilie '96, am fondat Tempo Advertising - de curând am sărbătorit cinci ani de activitate. Am început cu şapte angajaţi şi nu a fost deloc uşor. La acel moment, 80% dintre agenţii erau afiliate internaţional. Dintr-un anume punct de vedere, era un tren pe care-l pierdusem, deşi am primit şi noi oferte la vremea respectivă. A fost o situaţie simplă, care cerea o decizie imediată: Tempo avea de ales între a fi puternică sau a nu fi deloc. Alegerea a fost aceea de a investi consistent în creativitate şi, în general, în servicii. Mi-am dorit o agenţie care să spună „nu se poate" doar dacă într-adevăr nu se putea. Asta se traduce într-o stare de spirit alertă, trează, în oameni activi, capabili să aibă un cuvânt de spus. Ce e creativitatea? Noi ne-am gândit că este, probabil, exact actul pe care-l faci atunci când dai o soluţie simplă unei probleme complicate şi aparent imposibil de rezolvat. Prin definiţie, Tempo însăşi s-a născut ca un manifest pentru creativitate, în contextul în care principalele activităţi ale agenţiilor de atunci erau cumpărarea, intermedierea şi vânzarea de spaţii în media (televiziune, în special) într-un perpetuu război al discounturilor.
Soluţii proaspete, dedicare maximă în slujba clienţilor care au înţeles corect acest efort, atenţie la detalii şi o dorinţă nebunească de a răzbate ne-au ajutat să progresăm. Să fim bine înţeleşi, Tempo este şi astăzi o organizaţie în plin proces de învăţare, ca o gospodină pe care o prinzi cu cartea de bucate în mâna, mestecând în pilaful pe care încearcă să-l facă şi mai gustos. Şi ca să ne uităm româneşte şi-n curtea vecinului, ne-am cam plictisit de eternul clişeu al agenţiei „excentrice", care, o dată invitată la pitch, îşi dă ochii peste cap spunându-i clientului cât de proaste sunt brief-ul, produsul, piaţa, percepţiile etc. Clientul nu poate decât să întrebe, ca-n banc, de ce-au mai venit: „Ca să vă facem de râs!(?)". Tempo este inamicul de -clarat al teribilismului gratuit şi al excentricităţii cu rol de înlocuitor de creativitate. Considerăm că atât clienţii, cât şi consumatorii au inteligenţa necesară de a aprecia un produs creativ, şi cred că dictonul reprodus de Bogdan Enoiu - preluat de la un director de creaţie din McCann New York - e super adevărat: „Creativity is like pornography - everybody recognize it when they see it!". Poate ce le lipseşte uneori clienţilor este curajul de a merge pe un drum mai puţin bătătorit. Şi ca să fiu cinstit şi delicat până la capăt, s-ar putea să fie şi diferenţe de gust în aprobarea unor concepte...
La doi ani de la înfiinţare aţi obţinut recunoaşterea colegilor din domeniu...
Da, în 1998, la prima ediţie a Festivalului Ad Print, am câştigat patru premii, inclusiv pe cel pentru cea mai creativă agenţie. Anul următor, la Festivalul Concepte, la care au participat şi reclamele audio-video, am câştigat din nou titlul de cea mai creativă agen -ţie. în 1999, am făcut parte din juriul Festivalului AdPrint, o experienţă absolut senzaţională, atât prin prisma companiei şi a lucrurilor învăţate cât şi a plăcerii de a fi prezent, fără emo -ţii, la un concurs. Lucru care nu s-a întâmplat în 2000 la acelaşi festival, unde am primit o „admo -nestare" (şapte nominalizări - nici un premiu) din partea colegilor de breaslă pentru prestaţia cam brutală (din totalul de 600 de lucrări înscrise de aproape 20 de agenţii, 250 au fost de la Tempo). Scopul ofensivei a fost însă altul - atins de altfel.
Cum aţi ales numele firmei?
„Tiempo" se numea una dintre cele mai creative agenţii ale reţelei BBDO din Spania. ' Cu toate, astea avea probleme de comunicare cu clienţii internaţionali, deoarece angajaţii nu ştiau limba engleză. Ca să rezolve problema în mod elegant, cei de la BBDO au închiriat un castel în Anglia, unde au invitat toată agenţia să urmeze un curs intensiv de en -gleză. Singurul rezultat al acestui exerciţiu a fost că profesorii de engleză începuseră să rupă ceva spaniolă la sfârşitul cursului! Mi-a plăcut spiritul, eram în grabă şi mam inspirat (copiat e mai cinstit, nu?!)!
De care spoturi produse de Tempo sunteţi mulţumit?
Spotul TV „Oameni în top" a fost prima dovadă că un concept puternic te poate ajuta să depăşeşti greutăţile legate de condiţiile de producţie locale, limitate ca buget şi ca posibilităţi tehnice. Şi cred că a adus un suflu proaspăt, de umor sănătos şi exuberanţă în publicitatea românească.
Ar mai fi „Fondul de Investiţii Gelsor-Mone-da", spotul nostru de suflet, atât pentru ideea simplă şi de impact, cât şi pentru atmosfera fermecătoare, caldă, în care se petrece acţiunea. Aceste două proiecte ne-au învăţat să gândim pozitiv, să credem că totul e posibil cu un strop de entuziasm, însoţit de logică şi bun-simţ.
Se poate pune şi campania pentru BTR, în special spotul cu pisicuţele. Toate aceste campanii au trezit la vremea lor o emoţie puternică, au ajutat produsele să fie remarcate şi luate în calcul.
Sigur, acum privim înapoi la aceste producţii aşa cum îţi reciteşti poeziile din clasa a X-a. Sunt bune pentru vremea lor, dar exigenţele noastre faţă de noi înşine au crescut foarte mult de atunci.
Care sunt clienţii din portofoliul Tempo?
Portofoliul Tempo cuprinde Academia Caţa-vencu, British American Tobacco, Bruni Foods -Holland, Matinal, Unirea, Gelsor, Johns Hopkins University, Madame Figaro, Playboy, Shell România, UPSA Laboratoires - Efferalgan, Upsarin, Fervex, Unilever, Xerox. La acestea s-au adăugat de la începutul anului 15 nume noi: Asirom, Banca Română de Scont, Holcim Breitenburger, Mobil Rom -Dialog, First Logistics & Distribution, Germanos, LG, Mediafax, Moldcell (operator de telefonie mobilă din Republica Moldova), Monitorul de Bucureşti, ProTV, Tofif-fee, Universal Card Sys -tems, Ziarul Financiar, www.apropo.ro
Ce înseamnă contra:tempo?
Contra:tempo, divizia noastră de BTL, a fost creat la sfârşitul anului 1999. Sub deviza „Get Things Done", echipa contra:tempo organizează tot ce în -seamnă evenimente speciale (sponsorizări, organizare de târguri şi expoziţii), programe de promovare a vânzărilor, proiecte de marketing direct, atât pentru clienţii Tempo, cât şi pentru clienţii cuprinşi în propriul portofoliu.
De mare succes a fost bradul cu maşini din Piaţa Unirii, pe care l-aţi realizat astă iarnă pentru Dialog...
A fost un eveniment cu impact puternic asupra publicului. La propriu şi la figurat. Regret accidentele care au avut loc în zonă. Chiar eu era să mă ciocnesc de o maşină din faţa mea - şoferul încetinise brusc ca să vadă minunea. Asta vorbeşte de la sine despre eficienţa evenimentului. Şi ca o paranteză, este absolut adorabilă „grija" românului exprimată în comentarii de genul: „cum ar fi să se rupă şi să pice?". în general, evenimentele BTL pe care le-am organizat au atras atenţia, s-a vorbit despre ele. Aşa s-a întâmplat şi cu Humorror-ul, cu proiectul DocuWorld pentru Xerox, cu lansarea revistei FHM sau cu standul Dialog de la CERF de anul acesta.
Cum aţi ales numele contra:tempo?
Am plecat de la o definire simplă a BTL-ului, respectiv „BTL e tot ceea ce nu e ATL, şi viceversa". Dacă ATL = Tempo, rezultă logic BTL = contra:tempo. Suntem foarte fericiţi cu numele (şi mândri că l-am găsit!), ne ajută foarte mult să poziţionăm compania: împărtăşeşte valorile Tempo, dar nu este copilul mic şi sărac agăţat de fusta mamei Tempo, mai degrabă este într-o relaţie de egalitate, de soră, cu Tempo. Asta am şi vrut să comunicăm; simplu, nu?!
De ce aţi dorit să rămâneţi independent?
Am lucrat într-o a -genţie multinaţională şi am putut vedea tot apa -ratul de sprijin pe care îl pune la dispoziţia filialelor. Am văzut avantajele, dar şi dezavantajele. Prin natura mea, sunt un insubordonat, îmi place să fac lucru -rile aşa cum cred eu că trebuie făcute. Nu spun că tot ceea ce fac este bine, dar îmi place să am libertatea de a lua singur decizii. Asta ar fi raţiunea emoţională şi raţională pentru care mă simt mult mai bine într-o agenţie independentă.
Independenţa ne motivează, suntem în permanentă competiţie cu noi înşine. Sunt şi momente în care ne-am dori să avem de partea noastră experienţa şi elementele de know-how ale unui partener extern. Nu exclud posibilitatea ca odată şi odată să ne afiliem. Lucrurile evoluează. Aş lua această hotărâre pentru a găsi încă o sursă de inspiraţie şi de pregătire pentru echipa mea. Şi asta numai dacă este o sursă valoroasă care nu le îngrădeşte ego-ul şi exprimarea.
Aţi face campanii pentru politicieni?
Da! Sunt trei lucruri pe care trebuie să le iei în considerare înainte de a lua o decizie: şansele candidatului, cine este persoana cu care trebuie să lucrezi (şeful de campanie), pentru că aici intervin cele mai multe probleme (în special, de comunicare), şi bugetul. Mai departe, nu mai este vorba de o decizie profesională, ci de o opţiune personală. Nu pot să înţeleg ipocrizia unor agenţii din piaţă care spun „noi nu neam spurca" într-o campanie electorală, în schimb aleargă cu lim -ba scoasă după ea. O fi
fost doar PR?
Vorbiţi-ne despre planurile de viitor:
Cinci ani de maraton şi mai urmează! Trebuie să fim pregătiţi, apţi, alerţi şi dispuşi fizic şi mental să ne luptăm cu cine apucăm: noi înşine, competiţia, câte un client răzvrătit. Deci, program de fitness: aerobic pentru Client Service şi haltere pentru creaţie, unde trebuie să mărim masa musculară (a creierului, răutăcioşilor!), în timp ce media se va delecta cu ceva sofisticări: cea mai nouă divizie media a Tempo - ExtraTempo - va fi o premieră pentru România - last minute TV sales. După ce, în mod normal, s-au încheiat termenele de cumpărare de spaţii publicitare (48 de ore înainte), Extratempo are dreptul de a  vinde timpul de publicitate TV rămas nevândut la un preţ pe care piaţa îl va fixa pe baza unei negocieri libere, purtată în limitele fixate de televiziune. Este un sistem care în Vest funcţionează, de exemplu, până şi la cumpărarea unui bilet de avion, spectacol sau vacanţă. Vom folosi Internetul, clienţii negociind on-line cu brokerii noştri preţul pentru inserţie. ExtraTempo este o nouă dovadă de creativitate tipic Tempo, care se manifestă nu numai la Departamentul creaţie, ci şi la toate nivelurile business-ului şi ale serviciilor. Altfel, ar fi prea previzibil şi plictisitor, nu?!