O vizită în Ţara Soarelui Răsare, undeva foarte departe de România, constituie un prilej de excepţie pentru a cunoaşte un pământ nu numai îndepărtat geografic, ci şi ca mentalitate şi tradiţii. In cadrul participării la sesiunea Comitetului Economic Bilateral România-Japonia, din prima parte a lunii iulie, doamna Angela Crăciun, preşedinte fondator al revistei INDIGO, a îmbrăcat pentru o jumătate de oră haina reporterului şi a purtat o interesantă discuţie cu domnul Kunihiro Ashida, preşedintele Comitetului şi vicepreşedinte al corporaţiei SUMITOMO. Tema - perspectivele şi oportunităţile existente în relaţiile comerciale dintre cele două ţări. Redăm mai jos, în sinteză, un fragment din această fructuoasă conversaţie.
Stimate domnule preşedinte, când a luat fiinţă Comitetul Economic Bilateral România-Japonia şi care a fost ideea ce a stat la baza înfiinţării sale? Vă pun această întrebare pentru că - în mod cu totul aparent - există puţine punţi care ne leagă. Şi totuşi...
Cred că cel mai bun răspuns
este acela că suntem foarte optimişti în ceea ce priveşte relaţiile economice dintre cele două ţări, iar ceea ce s-a creat în 1972 -aşadar, acum aproape trei decenii - ne dă speranţele unor rezultate pozitive, mai puternic dezvoltate, şi în viitor. Din acest motiv, sunt sigur că unele companii care au ales Polonia sau
Cehia ca punct de lucru se vor transfera în curând în România. SUMITOMO a făcut acest pas, mutându-se din Anglia în ţara dvs. Pe de altă parte, trebuie ţinut cont de faptul că România este situată într-o zonă extrem de favorabilă din punct de vedere geopolitic pentru proiecte economice: din România, există un
bun acces spre Europa Occidentală, dar şi spre Orient şi Rusia, spre unele dintre fostele ţări comuniste din defuncta Uniune Sovietică. Un aspect important este şi existenţa Portului Con -stanţa, centru maritim strategic util pentru accesul spre Occident.
Comitetul Economic Bilateral a funcţionat neîntrerupt ca un organism de lucru, care include de partea română peste 60 de membri, societăţi comerciale cu capital privat şi de stat, şi regii autonome, şi circa 36 de firme japoneze în cea mai mare parte din categoria marilor societăţi comerciale (Sogo Sosha). între reuniunile comitetului se organizează sesiuni economice ale oamenilor de afaceri, care vizează în mod direct derularea relaţiilor comerciale bilaterale. Au loc, de asemenea, programe de pregătire profesională şi seminalii.
Ce anume caracterizează relaţiile economice dintre ţările noastre?
Este vorba despre o arie de activitate foarte variată în care sunt implicate numeroase firme japoneze, dar şi româneşti. Din l972, data semnării memorandumului, au avut loc 18 sesiuni mixte româno-japoneze. Un aspect semnificativ al relaţiilor dintre ţările noastre îl constituie programele de pregătire profesională şi seminariile. De pildă, în 1993, o importantă delegaţie japoneză de peste 20 de experţi în domeniul marketingului, managementului şi investiţiilor a vizitat România. Cu acest prilej, au fost organizate trei seminarii prin care s-au prezentat posibilităţile de acces pe piaţa japoneză. Merită, de asemenea, menţionate participările la târguri şi expoziţii în cele două ţări, schimburile economice etc.
România a primit deja din partea Japoniei un împrumut de 500 milioane de dolari. Un factor pozitiv în dezvoltarea relaţiilor româno-japoneze îl constituie şi buna reputaţie a produselor noastre pe piaţa românească, ceea ce este un motiv de mândrie pentru industria niponă.
Sunteţi vicepreşedinte executiv al CorporaţieiSUMITOMO, care are o istorie bogată şi activităţi pe multiple planuri. Vă rog să detaliaţi profilul acestei firme de larg prestigiu.
într-adevăr, avem peste 400 de ani de istorie, cu interese solide în exploatări petroliere, rafinării, extracţie de cupru, maşini şi echipamente electrice, industrie chimică, energetică şi de comunicaţii, industrie alimentară, textilă, servicii, logistică. în prezent, activităţile noastre sunt orientate mai ales către sectorul comunicaţiilor prin sa -telit şi dezvoltării urbane. Revista Fortune o listează printre cele 500 de companii mondiale implicate în industria Internet-ului. Recent, SUMITOMO a demarat un important proiect prin care va cumpăra echipamente electronice de pe piaţa din România, în loc de piaţa germană, ca până a -cum. Corporaţia are deja un birou în Bucureşti, cu cinci funcţionari români.
Preocupările dvs. în tehnologia din media sunt recunoscute. Care sunt proiectele în acest domeniu?
Avem peste 100 de parteneri media în întreaga lume. Din acest motiv, transferul informaţiilor via telefon a devenit inoperant, chiar o frână, eu transformându-mă în cel mai înfocat avocat al Internet-ului. Cred că este un mare spaţiu de acţiune în acest sens.
înainte de a ne despărţi de domnul Kunihiro Ashida, este momentul să spunem că realizările în IT fac din domnia sa o persoană foarte căutată: în Elveţia şi la Universitatea din Singa -pore, domnia sa a fost invitată să facă o expunere a acestor noi vederi. întâlnirea cu domnul Kuni -hiro Ashido este convingătoare pentru orice persoană care vrea să cunoască Japonia de azi, modernă şi dinamică.
Intre civilizaţia vestică şi cea estică, Japonia este spaţiul unor confluenţe fascinante. Ce consideraţi a fi specific ţării dvs?
- Cultura japoneză s-a format istoriceşte prin preluarea unor valori culturale de la alte ţări, inclusiv budismul şi caracterele chinezeşti, pe care le-au transformat în elemente proprii şi specifice, dându-le o notă profund naţională. Ulterior, s-au preluat elemente de cultură şi civilizaţie europene, astfel că, acum, Japonia este, într-un fel, un punct de întâlnire între două tipuri de civilizaţie - asiatică şi occidentală. Astăzi, poţi să serveşti la Tokyo mâncăruri chinezeşti sau japoneze, franţuzeşti ori italieneşti. Demn de reţinut, mulţi francezi găsesc mâncarea franţuzească făcută de noi mai gustoasă decât cea gătită în Franţa! Una dintre explicaţii constă în faptul că Japonia este o ţară insulară, cu o suprafaţă mică, unde trăiesc 120 milioane de oameni, o ţară lipsită de resurse naturale, inclusiv alimentare, astfel că este obligată să importe masiv alimente şi alte bunuri de consum. Dacă în condiţii vitrege Japonia nu ar putea face acest comerţ, ea nu ar putea să reziste.
Domnule ministru, deţineţi o funcţie importantă în cadrul Guvernului japonez; care este specificul managementului public în Japonia?
în primul rând aş dori să precizez că în cadrul Guvernului japonez există 12 ministere, dintre care cel mai mare este acesta, Ministerul Managementului Publice, al Afacerilor Interne, Poştelor şi Telecomunicaţiilor. De aceea, domeniile pe care le acoperim noi sunt deosebit de importante. Tot noi administrăm cea mai mare parte a bugetului. Fireşte, numărul angajaţilor, al funcţionarilor publici ai ministerului nostru este cel mai mare. Noi ne ocupăm, totodată, cu coordonarea tuturor organelor administrative din celelalte ministere şi, în acelaşi timp, cu evaluarea politicilor diverselor ministere. De notat că nu acţionăm doar la nivel central, ci şi regional. Avem, practic, 3.300 de asemenea unităţi teritoriale în subordine. în plus faţă de toate astea, noi administrăm Poşta şi Telecomunicaţiile.
Opinia publică mondială a fost impresionată de ritmul schimbărilor din Japonia, de sensibilitatea faţă de ceea ce este modern, în acelaşi timp de marele discernământ dovedit în adaptarea la nou. Care sunt aceste transformări în sfera dumneavoastră de activitate?
Este foarte adevărat, în ultimii 50-60 de ani, respectiv după cel de-al Doilea Război Mondial, Japonia s-a concentrat asupra dezvoltării economice şi succesul obţinut a atras atenţia opiniei publice mondiale. în ultimii zece ani, economia japoneză a cunoscut însă un fenomen extrem de interesant, respectiv ea s-a „supraîncălzit" şi, datorită prăbuşirii sistemului care a susţinut această supraîncălzire, s-a produs o creştere extraordinară a preţurilor în domeniul imobiliar, funciar etc. De asemenea, s-a produs o supradimensionare a sistemului de credite la ora actuală. Japonia întâmpină azi dificultăţi majore, în special în domeniul bancar, îndeosebi în cadrul acelor bănci care au acordat în perioada respectivă credite mari, multe dintre ele dove-dindu-se neperformante. S-ar putea face o comparaţie cu starea de sănătate a unui om care „s-a supraîncins", supradimensionat şi care acum trebuie să se supună unei anumite diete, unui anumit regim de viaţă pentru aşi recâştiga sănătatea. Ca atare, pentru a-şi redobândi înfăţişarea tinerească şi alura sănătoasă, trebuie să procedăm la o serioasă reformă-structură. în acest moment, dezbatem intens cum trebuie să arate această reformă pentru a o pune în aplicare. în urma instalării noului guvern al premierului Junichiro Koizumi, problema economică şi, în spe-
cial, cea financiară, sunt în centrul atenţiei unor discuţii deosebit de intense, în cadrul Comitetului pentru Reformă.
Personal vorbind, dintre ţările Europei de Est, România este ţara cea mai apropiată de Japonia. Din păcate, la ora actuală nu există o linie aeriană directă Tokyo-Bucureşti, cum există cu Londra sau cu Parisul. Deşi mai apropiată geografic, România pare mai îndepărtată. Am avut prilejul să vizitez România acum câţiva ani, cu o delegaţie parlamentară. îmi amintesc că, în timpul vizitei noastre, domnul preşedinte Iliescu tocmai ieşise din spital, în urma unei internări, şi-şi reluase activitatea curentă. Am avut onoarea să ne primească şi să stăm de vorbă.
Folosesc acest prilej pentru a mă alătura celor care v-au adresat invitaţia de a vizita din nou România. Aş fi chiar foarte fericită să pot să vă arăt unele dintre frumuseţile şi bogăţiile noastre.
Pot să spun că impresia cea mai puternică pe care am avut-o despre România a fost când am traversat Carpaţii. Atunci am fost foarte plăcut surprins să văd cât de frumoasă şi verde este natura la dvs. Aveţi un pământ foarte mănos, construcţii valoroase şi monumente arhitectonice deosebit de frumoase. Una dintre întrebările pe care mi le-am pus atunci a fost de ce ţara este atât de bogată, iar oamenii ei nu pot să beneficieze de toate aceste atuuri inegalabile. în momentul în care am vizitat Casa Poporului, am încercat să-mi ofer un răspuns; m-am gândit că, deşi ideologia celor care au condus ţara şi au construit acel somptuos palat presupunea împărţirea avuţiei cu poporul, lu -crurile stăteau exact pe dos. M-am convins, în decursul vizitei, că românii sunt un popor harnic, frumos şi talentat, femeile sunt deosebit de atrăgătoare. Cunosc, de asemenea, foarte bine performanţele Nadiei Comăneci şi ale echipei naţionale de gimnastică. O ţară plină de valori..., sunt sigur că, în noile condiţii de muncă democratică, România va urma o cale de dezvoltare spre bunăstare.
Opinia mea este că, dacă am reuşi să importăm din Japonia nu doar know-how, dar şi ceva din filozofia, din cultura japoneză, din spiritul japonez de dedicaţie, de loialitate faţă de locul de muncă, din performanţa şi disciplina muncitorului japonez, am realiza lucruri deosebite.
Este adevărat că la ora actuală, cel puţin, numărul turiştilor japonezi în România este încă foarte mic, dar, din câte am înţeles, multe companii japoneze au deschis birouri în România. Din experienţa lor se poate învăţa câte ceva. Din câte ştiu, nu există nici o înţelegere româno-japoneză în domeniul telecomunicaţiilor. Există însă cu Comunitatea Europeană. Când România va intra în EU, acordul existent va fi valabil şi pentru dumneavoastră.
In perspectiva liberalizării pieţei telecomunicaţiilor, care se va produce în 2002, Japonia ar putea fi interesată de piaţa românească?
Ce vă pot spune este că şi în Japonia problema liberalizării pieţei telecomunicaţiilor este de mare actualitate. în baza unei legi votate recent, NTT s-a transformat din companie naţională de stat în companie pe acţiuni, iar vânzarea acţiunilor s-a făcut nu numai către societăţi naţionale, ci şi internaţionale.

SUMITOMO

Anul constituirii: 1919
Preşedinte: Kenji MIYAHARA
Număr de angajati/vârsta medie: 5603/38
Acţionari: 30.441, dintre care principalii acţionari sunt: Sumitomo Trust, Sumitomo Life Ins., Bank of Tokyo Mitsubishi, Sumitomo Bank, NEC Corporation, Sumitomo M&Ins.
Firma este specializată mai ales în domeniile metalurgiei (materii prime, profile industriale de aluminiu pentru construcţii, căi ferate, containere maritime, produse de oţel şi aluminiu, conducte petroliere, metale neferoase, etc.) a maşinilor şi echipamentelor electrice, construcţiilor navale, livrărilor la cheie în domeniul industrial, proiectelor de transport, energetice şi de comunicaţii, industriei chimice (chimie de sinteză, organică şi anorganică, materiale plastice) industriei electronice şi aerospaţiale, autovehiculelor şi echipamentelor de construcţii, construcţiilor civile şi industriale, industriei alimentare şi îngrăşămintelor, textilelor, serviciilor, logisticii şi asigurărilor. In prezent, activităţile firmei sunt orientate mai ales către sectorul comunicaţiilor prin satelit şi dezvoltării urbane. In cadrul corporaţiei funcţionează întreprinderi specializate în diferite sectoare de activitate economică, industrială, electronică etc. Printre acestea amintim: Sumitomo Wiring Systems (al treilea mare producător mondial de produse din sârmă), TOMEN Corp (cu o cifră de afaceri de cca 70 de miliarde de dolari), KAWASAKY Heavy Industries (firmă specializată în domeniul ingineriei şi a utilajelor grele de mare complexitate, mai ales a celor destinate transportului feroviar, naval şi aerian.), KOYO SEIKO, a doua firmă producătoare de rulmenţi din Japonia, MITSUI &Co. (una dintre primele cinci firme de comerţ din Japonia), ITOCHU (anul constituirii 1858!), MITSUBISHI (una dintre cele mai mari firme comerciale), TOYOTA (unul dintre primii trei mari producători de autovehicule la nivel mondial) etc.
Una dintre principalele calităţi ale firmei SUMITOMO - capacitatea de adaptare;
Deţine 192 de birouri, dintre care 34 în Japonia şi 158 în 88 de ţări ale lumii;
Are un număr de 737 de companii asociate în ţară şi în străinătate.