Deputat şi mare colecţionar de numismatică, bibliofilie şi filatelie - pasiune moştenită şi de la părinţi -, Codrin Ştefănescu a ajuns să deţină, la vârsta de numai 35 de ani, cea mai importantă colecţie de carte veche şi rară românească.

Plimbându-mă cu sfială printre rafturile copleşite de valori şi inspirând mirosul emanat de pagini datând din secolul 17 şi de copertele de piele - în care sunt îmbrăcate toate manuscri -sele uimitoarei colecţii -, am ajuns la o concluzie: Codrin Ştefănescu nu este o speranţă numai pentru tânăra generaţie parlamentară, dar şi pentru bătrânii anticari care îl consideră unul dintre ultimii reprezentanţi ai iubitorilor de slovă veche şi înţeleaptă.
Sunt ediţii Princeps, manuscrise, unele cu autografe celebre, începând de la carte bisericească din secolele 17-18, până la scrieri deosebite cu valoare academică.
In impunătoarea bibliotecă am remarcat scrierile olografe ale unor personalităţi de prim rang ale culturii române: Vasile Alecsandri, Alexandru Fili-mon, Bogdan Petriceicu Haş-deu, Sadoveanu, Arghezi, Bla-ga, Labiş. Dintre acestea, multe provin din aşa-numitele „colecţii sparte" sau chiar din biblioteca proprie a lui Heliade Rădulescu, a altor oameni care au însemnat ceva pentru spiritul naţional.
Codrin Ştefănescu a ţinut să-mi prezinte în mod deosebit câteva piese ale colecţiei care îi îmbogăţesc imaginea de colecţionar de carte veche. Este vorba despre „Cartea lui Ion", tipărită în Germania în anul 1573, apărută în patru exemplare, cu o legătură specifică epocii gotice şi copertată cu piele de viţel. Ion este unul dintre marii conducători ai evreimii din antichitate. Cartea a fost co mentată de Theodosi Bazal.
Un alt scriitor valoros este Carol Gobl, tipograf de lux la Curtea Regală între anii 18761901. A editat Catalogul tuturor cărţilor. Manuscrisul este o capodoperă, având coperte din piele de căprioară cu intarsii şi pictură, fiind foarte rară în lume. Colecţia excelează şi în domeniul cărţilor bisericeşti. Aici am remarcat Istoria Catehismului, tipărită în 1624, de asemenea un exemplar foarte rar şi datorită copertei - pergament.
Lângă volumele lui Heliade, colecţionarul nostru a aşezat manuscrisele lui Iorga din celebra „Istorie a românilor".
Piese de rezistenţă sunt şi tratatele de medicină scrise de mâna celui care a fost profesor doctor Mina Minovici, ca şi „Lepturariu" lui Aron Pumnu, pe care Codrin Ştefănescu îl consideră „nepreţuit".....Volumul a fost carte de inspiraţie pentru Mihai Eminescu. In bibliotecă se mai află şi exponate din colecţia proprie a lui Alexandru Marghiloman şi Constantin Jiquidi.
Intreţinerea unei asemenea colecţii este extrem de pretenţi -oasă: cărţile sunt păstrate într-un mediu semiuscat, la o temperatură de 18 grade Celsius, fără vapori de apă. Cele care provin din perioada 1880 şi sunt scrise pe foaie netratată chimic prind de obicei „ciupercă de hârtie", ele fiind supuse unui tratament sofisticat.
Trăind într-un univers unic, înconjurat de spiritualitate veche, Codrin Ştefănescu se impune ca un om rar, dintre puţinii care mai preţuiesc şi respectă cultura autentică, strădania înaintaşilor întru folosul nostru.